Masivul Piatra Craiului este un lanț muntos calcaros aflat în sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, situându-se în nord-estul acestora.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în Vf. La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, 2.238 m. Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală în 28 martie 1938. Consiliul de Miniștri a luat această decizie „datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, cât și datorită frumuseții peisajului”.
În interiorul parcului există o zonă cu protecție strictă, în suprafață de 6053.8 ha (Brașov 2619 ha, Argeș 3434.8 ha). Zona cu protecție strictă mai include și alte 4 zone carstice și anume Cheile Zărneștilor (Prăpăstiile Zărneștilor) în județul Brașov și Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului și Cheile Dâmboviței, situate în judetul Argeș, precum și o arie de protecție cu caracter de rezervație naturală, totalizând 1.5 ha (Peștera Liliecilor).
Piatra Craiului adăpostește un număr mare de specii de fluturi, până în prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice.
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc și în masivul Piatra Craiului.
Până în prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adăpostesc în peșterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intră în categoria specii strict protejate conform Convenției de la Berna.
Parcul Național Piatra Craiului găzduiește o populație bogată de carnivore mari: urs – Ursus arctos; lup – Canis lupus; râs – Lynx lynx.
Pe teritoriul parcului au fost identificate un număr total de 1170 de specii și subspecii de plante. Un număr de 181 de specii sunt incluse în „Lista roșie a plantelor superioare din România” ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanța deosebită a Parcului Național Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de floră, în special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Dintre aceste specii amintim : garofița Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o găzduiește (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica); sângele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarița (Linaria alpina); floarea de colț sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus), ghintura galbenă (Gentiana lutea), iedera albă (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum) etc.
