Delta Dunării, denumită de către Napoleon „regele râurilor europene”, având o lungime de 2860 km, este al doilea cel mai mare fluviu din Europa, după Volga. Râul izvorăste din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi traversează 10 tări înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Pentru români, Dunărea formează graniţa cu Serbia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina şi este strâns legată de istoria tării.

Delta Dunării se întâlneşte cu Marea Neagră prin trei braţe (Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe), formând cea mai tânără deltă din Europa. Delta Dunării este a două cea mai mare din Europa şi una dintre cele mai mari întinderi de apă din lume, un habitat al păsărilor de apă.

Flora este foarte bogată, ocupând aproximativ 78 % din suprafaţa totală şi este reprezentată mai ales de vegetaţia zonelor umede (stuf, pipirig, rogoz, amestecate cu salcie pitică). Fauna este bogată şi variată, incluzând specii de mamifere, păsări, insecte, peşti, reptile, amfibieni, nevertebrate, dintre care unele specii fiind protejate.

Delta Dunării este renumită pentru fauna să ornitologică, cea mai bogată din lume (peste 250 de specii). Păsări foarte rare sau pe cale de dispariţie, cum ar fi pelicanii dalmaţi, gâştele cu pieptul roşu sau egreta mare şi-au găsit refugiul aici. Există o mare varietate de pește, ştiucă şi somn Wels care domină apele. Printre mamifere, menţionăm mistreţul, vidra, nurca Europeană, nevăstuica şi multe altele.

Pasionaţii de pescuit vor găsi un adevărat rai aici, dar nici amatorii nu vor fi lăsaţi deoparte; aceştia se pot bucura de delicioasa ciorbă de burtă, făcută după reţetele tradiţionale ale localnicilor.

Ultima plajă sălbatică din Deltă, Sf. Gheorghe, cu cele mai fine particule de nisip de pe întreagă coastă a Mării Negre, oferă o privelişte superbă asupra locului unde se varsă Dunărea în Marea Neagră.

Printre atracţii mai menţionam pădurile Letea şi Caraorman. Pădurea Letea a fost o rezervaţie naturală începând cu 1938 şi acesta se remarcă prin aspectul subtropical datorită plantelor căţărătoare specifice climatului mediteranean. Acesta este locul unde se poate vedea cea mai bătrân stejar. Cu o vârstă estimată la 500 de ani şi o circumferintă de 4 metri, stejarul este denumit de asemenea şi stejarul îngenunchiat, deoarece ramurile sale întâi ating pământul şi abia apoi se înaltă.